Grădina Romană reprezintă un punct de originalitate al grădinii botanice, fiind situată în apropierea complexului de sere. În centrul grădinii romane se găsește statuia zeiței Ceres, zeița agriculturii la romani. În apropierea ei se găsesc două sarcofage romane provenite din cimitirul anticului municipiu roman Napoca. Alături se găsește partea bazală a unei prese de struguri romane, în spatele căreia crește vița de vie sălbatică (Vitis sylvestris).

Primăvara se scot din sere în această mică grădină mai multe specii mediteraneene: măslinul (Olea europaea), smochinul (Ficus carica), palmierul pitic (Chamaerops humilis). Tot aici se cultivă numeroase specii alimentare, medicinale, textile, tinctoriale utilizate de pe vremea romanilor: ceapă, morcov, linte, bob, varză, grâu, mei, cicoare, in, roibă etc. O secțiune aparte este destinată speciilor a căror denumire românească confirmă originea latină a limbii noastre: secară – Secale, urzică – Urtica, rozmarin – Rosmarinus, ceapă – Allium cepa, ai (usturoi) – Allium sativum și altele.