În drum spre serele mari întâlnim pe partea stângă castanul comestibil (Castanea sativa), care crește și în România subspontan, la Tismana și Baia-Mare, iar pe dreapta se află stâncăria ce prezintă flora Balcanilor, unde se află bradul grecesc (Abies cephalonica) și molidul sârbesc (Picea omorika), endemice în Balcani. Liana Periploca graeca, specie balcanică, se întâlnește la noi în Dobrogea. Tot în această zonă crește și ornamentalul arbust Cotinus coggygria (scumpie). Dintre plantele ierboase cultivate pe această stâncărie putem menționa o sunătoare (Hypericum olympicum), mai multe garofițe, dintre care singura garofiță sălbatică cu flori galbene (Dianthus knappii), Achillea serbica (o specie de coada șoricelului), Campanula justiniana (o specie de clopoțel), toate endemice pentru Balcani.

Flora alpină europeană se regăsește pe o stâncărie mare, în fața Serei Acvariu. Ea cuprinde specii caracteristice Alpilor, Pirineilor și Apeninilor. Aici se pot admira: Globularia punctata și G. incanescens, Primula auricula (înrudită cu ciuboțica-cucului), frumoasele garofițe – Dianthus gratianopolitanus, D. pyrenaicus, D. monspessulanus, Allium pyrenaicum (o specie de ceapă), majestuoasele Asphodelus fistulosus și A. albus etc.

Plantele specifice zonei mediteraneene sunt cultivate pe două stâncării, vizavi de intrarea în serele mari. Dintre plantele lemnoase sau arbustive, aici se găsește laurul (Ilex aquifolium), precum și alte specii care se scot doar vara din sere: stejarul pururea verde (Quercus ilex), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander) și un palmier ce crește spontan în Europa (Chamaerops humilis). Pe stâncării se cultivă și alte specii de tufărișuri scunde, multe din ele plante aromatice și medicinale: iasomia (Jasminum fruticans), levănțica (Lavandula angustifolia), salvia (Salvia officinalis), roinița (Melissa officinalis), virnanțul (Ruta graveolens) etc. Multe alte specii mediteraneene, care se cultivau deja în perioada Romei antice, sunt menționate la grădina romană.